Amintiri despre viitor (2)

Il diario di Fiorellina - Domienica, 11 noviembre

Unde rămasii ? A, ziceam che poi a venit Giorgio (fidanţatul mio - in paeze se chema Ghiorghe pero adeso şi-a luat nome e coniome italian că prea i rupea caţu tuti) şi m-a purtat sula teraţa unde nu era nesciunu aparte Michela che si fuma' una ţigareta. Michela e sora di Giorgio, e cam brută însă ne trovăm bine noi due că nici ei nu-i piace caţata asta de gioc barbut la cizma goală şi de multe volte scăpiem la afacere şoping sau la paruchier. A! poi la paruchiera nostra e rumenă şi ea, cioe' vorbeşte bine il rumeno, ca şi noi, şi alatroieri come stam şi chiacheram noi dice: "Ragaţe, ieri l-am visto pe vecinu dă disoto, no ? Ăla vechi care mi face sempre tenereţă - şi i-am deto: A sinio' ! Sai perche' se chiama la cizma goală cuela che giocati voi ? Lui mi face: No, perche' ? Dico: poi guarda-ncoa ! şi-i monstrez mapa Italiei (care e come o cizmă, no ?) aganciată în vetrină. E goală stivala, sinio' - tuti italiani s-au scăpat via în Tailandia, ai rămast solo tu. Rincoionitule ! Aaaha ha ha ha ! Ha !"

Amintiri despre viitor (1)

Italia, anul 2029. Românii au supremaţia totală. În ţară se vorbeşte acum rotaliana, băieţii lui Don Corleone sunt toţi din Corod iar rapperii români fac ravagii în topuri. Primul ministru însuşi este fiul unui emigrant român de origine italiană din Bârlad. Iar noua modă se numeşte "la cizma goală".

Il diario di Fiorellina - Vinerdi, 9 novembrie

Io nu prea mă intend la cizma goală; şi nu comprend la pasione di unii pentru gioco ăsta. Anche numele mi pare strano. Che vol di' cizma goală ? Ştiu că vine dal'ingleze bare-boot şi că una volta lo giocau ţingarii din România şi se chiamava barbut. Ma era piu' logic magari piciorul gol che venia de la bare-foot cioe' de la faptu che magari ti giocai pure şi scarpele finche' rimaneai în picioarele nude. Comuncue, giocul ăsta va di moda de vreo due-tre ani, dapertuto unde mă duc, la serate sau altro, lo gioacă tuti: ingenieri, calciatori, politici, tuti. Basta che unu zice: faciamo un barbut ? opure giocamo la cizma goală ? che tuti si metono pe vine cu banii in mano. Paţesco ! Şi mie mi e capitat una volta şi am impaţit che am rimas subito senţa niciun ban. Meno male che poi a venit Giorgio (fidanţatul mio)... ups, parlare di lupo, mi scuila telefoninu...

Vorba zilei (4)

Fac parte dintr-un neam drept, vertical care, peste toate durerile, nu se apleacă în faţa nimănui: neamul Sciatic !

(din aforismele lui Ghighi)

Naşule, măria ta !

[aici ar trebui să fie un articol despre Dinu Patriciu, care este om de afaceri mare, dacă nu cumva cel mai mare, care îl susţine pe Sorin Oprescu dar este ex-viitorul naş al lui Crin Antonescu, care a avut de curînd cununia religioasă în Italia, care şi-a luat ca naşi pe Daniela Crăsnaru (care este fostă director-adjunct la Accademia di Romania - care cineva a zis că e cuib de ploşniţe - dar nu mai este că Patapievici a zis că nu-i bună de director că el i-a dat bani de programe culturale dar ea nu ştia şi care Patriciu a zis după aia că ăla e un piţigoi) şi Alessandro Benini, care e soţul doamnei dar care de fapt nu ştim Google nu ştie cine este]

Rasism versus xenofobie

Dialoguri interculturale imaginare



Scena 1:

Giorgio: Românii sunt de vină.
Gogu: Bă, eşti rasist, du-te-n pula mea.
Giorgio: Aha! Deci recunoşti că eşti ţigan altă rasă, mortacci tua ? Ştiam eu.

Scena 2:

Giorgio: Românii sunt de vină.
Gogu: Bă, eşti xenofob, du-te-n pula mea.
Giorgio: Nu, fratello, da' sunteţi prea mulţi, mortacci tua !

Dialogurile de mai sus au fost concepute ilustrativ pentru cei care "apără cauza" românilor din Italia. Şi care ne fut spală creierul în mod parşiv şi manipulator de-am ajuns şi noi să folosim "rasism" în loc de "xenofobie".

Aţi înţeles, domnule Germani ? Băieţii de la presă, se-aude acolo-n spate ?

Pentru că, să fie clar: indiferent de ce-oi face eu aici în Italia, italianu' tot mă-njură. Dar prefer să o facă faţă-n faţă decît de sus în jos.

P.S. Bilă albă pentru Ministerul de Externe român care e cam singurul care pricepe pericolul diversiunii lingvistice şi în comunicate foloseşte corect termenii de fiecare dată. Bun şi-atîta.